Capitolul 3

July

-3-

Dar totuşi destinul se încăpăţânează să îi demonstreze contrariul, oare să profite de această şansă sau nu. Scuze cred că nici nu ştiţi despre ce vorbesc aici; o să aflaţi imediat.

A doua zi de liceu îi aduce o surpriză pe cât de plăcută pe atât de neplăcută. Trebuia să facă un proiect la franceză despre castelele de pe valea Loarei şi era în echipă cu Zack, Mady şi Mike foarte drăguţ.

-Păi eu cred că ar trebui să mergem la July pentru că la mine acasă este mama şi are multă treabă de făcut. Tipic Mady nici măcar nu întreabă dacă la mine acasă putem merge pur şi simplu se autoinvită. Ce spuneţi băieţi?

-Păi eu sunt de acord. Da şi Mike se pare că îi ţine isonul.

Ce este în neregulă cu lumea asta! Pe mine nu mă întreabă nimeni dacă sunt de acord ca ei să îmi “ invadeze “ proprietatea?

-Mă scuzi Julia dar tu ai fi de acord ca noi să venim la tine azi după şcoală? Vocea lui suna atât de bine, blândă şi suavă şi felul în care îmi pronunţase numele mai aveam puţin şi mă topeam. Nu glumesc!

A fost cam nepoliticos din partea mea să-l las fără răspuns la întrebare timp de un minut, doar că eram uimită de cât de galant era. Având în vedere că a fost singurul care m-a întrebat dacă mă deranjează sau nu să le pun la dispoziţie casa. În cele din urmă am răspuns.

-E ok nu e nici o problemă. Şi am zâmbit oarecum un zâmbet cam strâmb dar simpatic.

Mai aveam o oră până se termina şcoala şi trebuia să mergem la mine să facem acel proiect. Dar Mady venise cu o propunere destul de interesantă înainte de începerea orei.

-Mai poţi să stai 5 minute te rog? Am o propunere foarte bună şi îşi arcuieşte sprâncenele sus jos şi îmi face cu ochiul. Tipic Mady asta înseamnă că nu e de bine.

Când a făcut aşa în clasa a 7-a a trebuit să o ţin să nu se ia la bătaie cu o fată de clasa a 9-a care din câte se părea era combinată cu iubitul ei, de fapt el era combinat cu ea cum avea mai târziu, să afle Mady.

-Bine am spus. Dar să nu dureze mult trebuie să ajung la cursul de engleză.

-Ok ,ok unde era silitoarea noastră.

S-a sunat pentru oră deci eu merg spre baia fetelor unde sigur Mady mă aşteaptă nerăbdătoare. Şi nu m-am înşelat. Cu zâmbetul ei perfect se uita în oglindă şi chicotea singură.

-Deci nu vrei să afli ce idee am?

-În legătură cu ce?

-Cu băieţii.

-Sper că nu te referi la Zack şi Mike nu? Deşi ştiam răspunsul dar vroiam să fiu sigură.

-Ba da la ei mă refer. Ce zici dacă îi invităm la cină după ce facem proiectul, desigur pentru ca situaţia ta şcoalară să nu aibe de suferit, mică prinţesă a tocilarilor.

-Foarte drăguţă ultima parte ce pot spune. Am încercat să spun asta pe un ton cât mai ofensat, dar nu prea mi-a ieşit bine. Dar de ce nu. Nici măcar nu ştiu de ce am acceptat poate vroiam să aflu mai multe despre el dar nu cred că aveam nici o şansă cu Mady acolo.

-Bine atunci eu îl i-au pe Zack şi tu pe Mike ok?

-Da, am spus pe un ton nesigur aproape şoptit şi enervat.

-Eşti bine?

-Da scuze cred că sunt puţin răcită.

-Bine atunci vorbim după ore pa.

-Vorbim pa.

Spunând acestea Mady plecă spre sala ei de clasă, eu am mai stat puţin uitându-mă în oglindă, după care am mers la clasa mea. Din fericire profesorul nu venise şi m-am simţit bine. Am intrat în clasă şi m-am aşezat în banca mea obişnuită de la geam. În dreapta mea se afla Mike care îmi pune  mâna pe cot trezindu-mă la realitate. Mă smucesc puţin dar când îl văd îmi revin.

-Hei scuze nu am vrut să te sperii spuse el.

-Stai liniştit nu face nimic. Apropo, azi mai ai ceva pe listă în afară de proiect?

-Nu cred oricum viaţa mea e de rahat.

-De ce spui asta?

-Păi…familia mea, dar nu contează nu prea vreau să vorbesc despre asta.

-E ok atunci eu vroiam să te invit la cină dup ace terminăm proiectul eu, tu, Mady şi Zack.

-Aşa îl cheamă pe tipul cel nou?

-Da de ce?

-Pentru că nu am avut ocazia să facem cunoştinţă.

Ce ciudat, sunteţi în aceeaşi echipă şi nu faceţi cunoaştinţă?…oricum nu e porblema mea, am încercat să mă gândesc la altceva. Cum ar fi că tipul care îmi place este luat de sub nasul meu de cea mai bună prietenă, da…s-ar putea să meargă.

 

Autor: Simo

4 thoughts on “Capitolul 3

  1. oh foarte frumos capitol… o chestie nu am inteles. cine este Mike, apare brusc in peisaj si nu stiu de unde sa-l iau:)

    1. E putin mai complicat cand vine vorba de Mike deocamdata nu dezvalui foarte multe, dar este un personaj cheie in povestea mea:) o sa vedeti despre ce este vorba cat de curand.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s