Capitolul 9

Ţâââââââââââââââârrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr!!!!!!!!!!!!!!!!!! CEAS NENOROCIT!!!!!!!!!! Nu mă lasă niciodată să dorm măcar 5 minute în plus. Ţââââââââââââââârrrrrrrrrrrrrrrrr!!!!!!!!!!!! În cele din urmă am oprit alarma şi m-am ridicat în fund. Doamne cât mai vroiam să dorm, ceasul arăta ora 8:00 AM astăzi este a 3-a mea zi de şcoală, prima oră aveam fizică, apoi o oră de biologie şi două de mate şi în cele din urmă, chimie şi dirigenţie, dar cum diriginta clasei este directoarea şi nu are timp să ajungă la oră, plecăm mai devreme. BONUS! Pentru noi.

M-am ridicat din pat buimăcită nu-mi aminteam nimic din ce s-a întâmplat seara trecută, dar absolut nimic, parcă aş fi fost constrânsă ca în cărţile cu vampiri să uit totul. Îmi amintesc doar că Nathan trebuia să vină şi să discutăm despre proiectul nostru, dar nu mai ştiu dacă a ajuns…o să-l întreb azi am concluzionat eu şi m-am dus la baie. M-am spălat pe dinţi mi-am ales ţinuta, nişte blugi skinny albaştri care îmi stăteau genial şi o bluză cu mâneci lungi gri deschis foarte puţin decoltată. Arătam foarte drăguţ, am constatat cu surprindere.

De jos s-a auzit soneria, iar eu am dat fuga să deschid, mă întrebam cine e la ora asta…deşi ştiam răspunsul, dar în fine. Când am deschis uşa, Daniel ma întâmpinat cu un trandafir roşu sângeriu extraordinar de frumos, pe care-l ţinea întins în faţa mea. Nu ştiam cum să reacţionez, rămăsesem blocată.

-Mersi, cred. Am spus puţin nesigură, luând trandafirul şi intrând înăuntru.

I-am făcut şi lui semn să mă urmeze. Am găsit o vază, am umpluto cu apă şi am pus trandafirul pe măsuţa din faţa canapelei. Apoi m-am aşezat pe fotoliu, cât mai repede de Nathan.

Nu ştiu de ce, dar mai mult ca niciodată în această zi de miercuri mă abţineam fooooarte greu să nu-l ating. Dădeam comenzi disperate creierului meu să facă mâinile să stea la locul lor. Ce naiba era cu mine oare?!

-Nathan, ce s-a întâmplat seara trecută? Am întrebat eu puţin îngrijorată.

La auzul acestei întrebări, Nathan a venit să se aşeze şi mai aproape de mine. Îmi luă mâna în mâna lui şi îşi împleti degetele cu ale mele. Bine….oficial eram ŞOCATĂ!!! ce naiba se întâmplă?!

Fiecare celulă din corpul meu era îngheţată, nu puteam să mă mişc, parcă eram acoperită cu cuburi de gheaţă nu mă puteam mişca, şocurile electrice pe care le simţeam, erau totuşi mai puternice şi mi-am revenit destul de repede. Nu vroiam să-mi retrag mâna, cel puţin nu încă…

-Tu nu-ţi mai aminteşti ce s-a întâmplat seara trecută? Mă întrebă el confuz şi cu o privire îngrijorată.

-Ce s-a întâmplat seara trecută? Am spus eu îngrijorată şi retrăgându-mi mâna violent.

M-am ridicat de pe fotoliu şi am alergat în camera mea. Am trântit uşa cu putere şi m-am băgat sub pătură. Pur şi simplu tremuram de furie şi indignare. Ce NAIBA!!!! se întâmplase seara trecută?!?!?!

Cioc-cioc-cioc

Trei bătăi scurte în uşă sau auzit, apoi uşa sa deschis puţin şi capul lui Nathan se ivi în prag.

M-am ridicat în fund pe pat şi m-am sprijinit de tăblia patului. I-am făcut semn să se aşeze.

-Nathan, ce s-a întâmplat seara trecută? Vreau să fi sincer, te rog. Am spus eu puţin nesigură.

-Nu ştiu tu ce-ţi mai aminteşti că s-a întâmplat? Întrebă el ţinânduşi faţa în jos.

I-am ridicat bărbia, astfel încât acei cărbuni, care aprind focul inimii mele şi o topesc lent şi dureros să mă privească.

Mi-am retras mâna şi i-am răspuns la întrebare.

-Eu îmi amintesc că trebuia să vi la mine şi să facem proiectul, dar nu-mi amintesc dacă ai ajuns sau nu…doar atât. Am spus eu fermă. Şi gestul tău de a-mi dărui un trandafir a fost foarte drăguţ, chiar mai lăsat fără cuvinte. Am spus eu zâmbind.

Mă bucuram foarte mult că mi-a dăruit mie un trandafir şi nu Ilenei.

Nathan îmi dărui un zâmbet foarte….sinistru, dar sexy în acelaşi timp.

-Tu chiar crezi că trandafirul acela era pentru tine? Mă întrebă el ridicând ambele sprâncene întrun mod batjocoritor. Şi îmi dărui o privire rece care îmi îngheţa sângele care îmi alimenta inima.

-Poftim? Am întrebat eu confuză şi îndurerată.

-Trandafirul era pentru Ilena, am vrut să îţi cer părerea în legătură cu el. Un mic, cadou pentru că o iubesc. Deşi niciun cadou nu ar fi de ajuns pentru a exprima ce simt eu pentru această fată. Spuse el indiferent şi mândru.

Rămăsesem fără cuvinte, dintre toate lucrurile, pe care mi-le făcuse şi mi-le spusese, cel mai mult mă dureau cuvintele, pe care mi-le adresa în acest moment. Nu înţelegeam ce am făcut ca să merit toate astea, cuvintele lui îmi intrau în inimă şi o sfâşiau iremediabil. Lacrimile au început să-mi invadeze obrajii, nu puteam să le opresc.

-De ce îmi faci asta? Ce am făcut ca să merit toate cuvintele astea din partea ta?! Am întrebat eu disperată printre suspine. Şti foarte bine că nu-mi eşti indiferent, că sunt mai nervoasă în prezenţa ta, şti că ai un efect foarte…ciudat asupra mea. Eşti îngerul care ma salvat şi îţi sunt foarte recunoscătoare pentru asta. Dar nu înţeleg de ce odată te porţi frumos cu mine şi mă iei în braţe, mă săruţi, iar apoi te văd cu Ilena şi aflu că este iubita ta de nu ştiu când. Ai vrut să faci proiectul ăsta cu mine nu cu iubita ta, de ce? Am înşirat eu toate aceste lucruri pe nerăsuflate, printre suspine interminabile.

El doar oftă.

-Îmi place să mă distrez, am promis tatălui tău că voi avea grijă de tine, nu maş fi gândit că o să creşti aşa frumos. Spuse el ridicând o sprânceană, într-un mod foarte sexy. Îmi placi, din prima clipă când mi-ai sărit în braţe şi nu mi-ai mai dat drumul în acea zi ai reuşit să îţi creezi un loc în inima mea, dar am o iubită de ceva timp şi până la urmă tu ai fost doar o fantezie pentru mine. Spuse el puţin trist la ultima remarcă.

-O fantezie, spui…şi îngeri sunt o fantezie, ei nu trebuie să existe, dar uite că se mai întâmplă şi lucruri nemaivăzute. Am spus eu sarcastică.

-Ştiu că eşti rănită ş-

I-am tăiato.

-Nu şti nimic, ieşi afară. Am spus eu enervată la culme.

El numai spuse nimic, mă ascultă şi ieşi din cameră. Mi-am tras pătura peste cap şi am început să plâng până când nu mai aveam nici o lacrimă rămasă. Am decis să rămân acasă.

Nathan P.O.V

 

Mă durea foarte mult că trebuia să-i adresez toate acele cuvinte, dar nu aveam încotro, trebuia să o protejez. Totuşi mi-ar fi fost mai uşor dacă aş fi ştiut care este ameninţarea.

Flashback

Pauza se terminase, iar eu mă ascundeam în camera îngrijitorului, ca de obicei pentru a face rost de informaţii. Mi-am folosit puterea minţii şi l-am chemat pe Mark îngerul intermediar, dintre Rai şi Iad. Era un fel de „ ziar “ al îngerilor, de la el aflam toate veştile şi conflictele din Cercul Îngerilor.

Eu şi Mark suntem prieteni de foarte mult timp, de când ma ajutat să ies din Cercul Îngerilor fără pre mare tămbălău.

-Hello angel! Mă salută Mark care apăru de nicăieri în faţa mea.

-Ce mai faci frate? L-am întrebat eu în timp ce îl luam în braţe şi-l băteam pe spate prieteneşte.

-Ce veşti mai ai pentru mine? L-am întrebat eu curios.

-Nu prea bune bro, nu prea bune.

M-am încruntat la ce a spus el.

-În Cercul Creaţiei este vâlvă mare, arhanghelii te urmăresc, au observat ataşamentul tău faţă de această fată, ai grijă Nathan, mergi pe un teren minat. Mă avertiză el serios.

-Altceva ce mai şti?

-Cineva vrea să o rănească, din câte am auzit prin Cercul Paradisului. Mă informă el.

-Cine? L-am întrebat eu indignat.

-Încă nu ştiu bro, dar promit că te ţin la curent ok? Îmi spuse el întinzându-mi mâna.

-Bine Mark, mersi. Am spus eu puţin dezamăgit şi i-am prins mâna dând noroc şi ieşind din debara.

 

End flashback

 

Nu ştiam încă cine îi vrea răul, dar aveam de gând să aflu.

L-am contactat mintal pe Mark, care a apărut instantaneu în faţa mea.

-Bro, nu-i a bună…Spuse el trist.

-Ce ai aflat? L-am întrebat eu entuziast şi curios.

-Cine vrea să-ţi rănească fata.

Un zâmbet îşi făcu apariţia pe faţa mea, abia aşteptam să aflu, cine vrea să-mi rănească zeiţa.

…………………………………………………………………………………………………..

 Autor şi corector: Simo

 

6 thoughts on “Capitolul 9

  1. Chiar frumos !! Am o rugaminte la tine…te-as ruga sa imi dai id-ul tau sa vorbesc ceva cu tine . Mi-am facut un blog pentru a posta povesti,dar sunt cam stangace si nu ma prea descurc . M-as bucura mult daca m-ai lamuri cu unele chestii .

      1. Am vorbit cu Irina si mi-a spus.Era vorba despre cum sa postez primul capitol din prima poveste de pe blogul meu sub forma de link . Am reusit mai devreme si poti arunca o privire,daca ai timp,si sa imi spui parerea ta.
        O sa te adaug in lista si o sa vorbim,de abia astept !
        Pupici ,Bianca ^_^

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s