ganduri

Drama Queen

891502531a06ea48de76ae7a128af0d2

   Been there, done that! Cred că mai mereu am fost genul acela de persoană care provoacă drame, care caută atenție și care vrea doar să fie luată în brațe și drăgălită. Nimic mai greșit, pentru că oamenii nu-și dădeau seama că așa mă încurajează.

    Persoanele cu DDA tind să exagereze situațiile minore, să gândească obsesiv o propoziție spusă de altcineva, să dea n’șpe mii de înțelesuri acolo unde lucrurile sunt simple.  

    Pot să vorbesc doar în nume personal, deficitul meu de atenție se datorează unor probleme din copilărie. Timp de 19 ani aceată problemă, mi-a fost alimentată din păcate atât de prieteni cât și de părinți lucru ce mi-a agravat starea de anxietate, dar şi neliniștea și deprimarea pe care de multe ori le aveam pentru că nu primeam atenția dorită. Începusem să devin dependentă sufletește, de anumite persoane și nu-mi dădeam seama, că nu e sănătos sau normal. Mi-a luat ani, să găsesc o explicație pentru starea mea, ani în care să încerc să nu mai fiu așa. Dar mereu cădeam în acest cerc vicios pentru că o dată ce o luam pe arătură, oamenii îmi dădeau atenție. Nimic mai greșit! Consider că deficitul de atenție, trebuie tratat ca pusul la colț, al copilului care a făcut ceva greșit.

 Oricât ar plânge și s-ar ruga de voi, trebuie să îl lăsați să înțeleagă că nu veți mai tolera aceste episoade fără sens, că ce e prea mult, e prea mult. Am pierdut multe persoane, pentru că nu au putut să facă față dramelor mele nejustificate. Nu le condamn, nu le port pică, dar mi-aș fi dorit să mă ajute, nu să mă lase baltă. Până acum am întâlnit două persoane care au fost dispuse, să îmi taie efectiv aceste episoade de dramatism și le mulțumesc mult pentru asta. Datorită lor simt și cred că sunt pe drumul cel bun și că o să fiu mai bine.

Sfatul meu dacă întâmpinați această problemă, este să încercați să vorbiți cu persoanele apropiate, să le explicați de ce aveți această problemă, ce situație a declanșat-o și să găsiți o soluție. Un sfat ar fi ca în acele momente când începeți să dramatizați în preajma unei persoane dragi, ea ori să plece (dacă scena se petrece față în față) ori să vă blocheze mesajele (dacă scena se petrece pe o rețea de socializare)  până trece episodul dramatic cel puțin.

    Știu că sună dur și știu că o să fie nașpa, dar am trecut prin ani de zile în care am încercat singură să mă schimb și nu am reușit. Aveți nevoie de cei dragi, si de un duș cu apă rece din partea lor. În acele momente puteți sta și reflecta dacă într-adevăr a avut rost să porniți o întreagă dramă, sau dacă lucrurile se puteau rezolva de la sine? Dramele pot fi evitate, trebuie să vă doriți asta. Iar dacă o persoană se satură și pleacă, nu e vina voastră, ci pur și simplu trebuie să evoluați și să vă maturizați și poate așa persoana sau persoanele care au plecat; încet, încet se vor întoarce.Nimeni nu e psihologul vostru și nimeni nu e obligat să vă suporte. Mi s-a întâmplat ca după 2-3 ani prietene bune să revină cu un mesaj sau un telefon și să reluăm legătura. Mereu există o portiță, totul depinde de voi!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s