ganduri

Empatia

image

     Mereu am avut acest “dar” de a empatiza cu oamenii din jurul meu. Genul de personă care plânge când plângi sunt eu, dar lucrul ăsta mi-a adus şi multe dezamăgiri şi frustrări. Oamenii nu apreciază acest lucru ei te lasă baltă şi preferă să găsească alți aşa zişi prieteni care-i pot scoate în oraş, la petreceri, la cafenele într-un cuvânt oameni fun! Când tu stai să înveţi pentru viitorul tău şi nu ai timp de aceste distracții eşti dat la o parte una două fără să ți-se ofere măcar suportul pe care tu l-ai oferit la nevoie acestor persoane. Eşti lăsat în pom dezamăgit şi supărat alături de cărțile tale care ți-au rămas alături la greu.

     Am constatat şi nu de puține ori că o dată ce alegi cartea în detrimentul distracției eşti exclus de bunii tăi prieteni din cercurile lor, pentru că ei au impresia că tot ce faci tu poate aştepta party now study later. Nu! Prefer de 1000 de ori să stau şi să muncesc chiar şi pentru o notă de trecere în loc să îmi petrec seara la o petrecere stupidă cu grătar şi băutură sau la un club unde muzica se aude de la 10 străzi distanță. Nu sunt genul ăla. Nu mă interesează această “distracţie”. Nu o gust şi nu o voi gusta vreodată. Nu condamn pe nimeni care consideră că aşa trebuie să te distrezi şi să petreci fiecare are gusturile lui până la urmă, dar mă deranjează să fiu lăsată baltă pentru că în momentele acelea am examene şi nu pot sau nu vreau să pierd vremea în club noaptea la 3:00.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s