ganduri · Uncategorized

Câteodată îmi ajunge…

image

Câteodată îmi ajunge! Astăzi este una din acele zile în care mi-a ajuns. Aş vrea să îmi închid sufletul acolo într-o cămăruță şi să nu-l mai las să iasă. Sunt zile în care a simţit prea mult, a crezut prea mult, a sperat prea tare şi sunt zile ca acestea când e secat, ajunge într-un punct de unde nu mai vrea să simtă, să dorească să-şi mai facă speranță.

Zile întregi un suflet inocent a sperat la mai bine la mai bine pentru el şi cei dragi lui, dar şi-a dat seama că speranța lui a murit o dată cu dorința lui spre bunătate. Nu mai există aşa ceva de mult în societatea de azi. Bunătatea şi moralitatea, respectul şi inocența au fost înlocuite de nişte “valori” artificiale creeate de genetații dornice de o libertate neasumată sau gândită!

Se spune că fiecare doarme exact aşa cum îşi aşterne, eu cred mai mult că depinde şi de cât de bine îți ascunzi sufletul în spatele unui zid de oțel.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s